Bine ai venit la Em32 ATELIER

Despre noi

Creațiile EM32 ATELIER izvorăsc din pasiune, din imaginație, din suflet, din bucuria de a da o nouă viață unor materiale peste care timpul a adus un pic de praf, de crăpături, de rugină, de noblețe. Creațiile EM32 ATELIER vorbesc despre natură, visuri, aventuri și povești. Despre culoare si gingășie, despre optimism și speranță. Creațiile EM32 ATELIER se pot așeza în casa ta, în biroul tău, în viața ta, în inima ta sau a celor dragi ție.

EM32 ATELIER este un loc în care construiesc decorațiuni din lemn vechi, armături și furnituri găsite prin magazii și târguri cu obiecte de demult. La EM 32 ATELIER împletesc din coardă nautică și paracord, accesorii de purtat prin drumeții, excursii și prin oraș. Sau doar de ținut prin buzunare.

Povestea mea

Povestea începe de când eram copil, așa, ca mai toate poveștile. Începe, în curtea casei de pe Eminescu 32, un atelier sub cer, în care bunicul și tata făceau butoaie. Sau la masa de lucru a unchiului meu, unde, cu genunchii urcați pe scaun îl priveam cum picta, cosea și construia machete. Povestea începe printre cioplitură de lemn bărduit și talașul scos de rindea. Printre pânze date cu clei organic și apoi întinse pe rame, printre pensule și vopseluri de ulei, cartoane, placaje și aracet.

Povestea începe cu mâinile mele de copil mânuind barda, fierăstrăul, rindeaua, pana de cercuri și ciocanul cel greu. În zilele mai domoale, amestecând în cleiul topit pe foc sau încercând primele schițe și tușe timide. Sau căznindu-mă să construiesc, după câte o pagină de almanah, o machetă din carton și bețe de chibrit, a vreunui vapor. Povestea e aici. Încă aici. Din lemn vechi adunat de pe unde mă poartă pașii și din fel de fel de lucruri peste care timpul a trecut frumos, culese din magazia povârnită care trăiește în curtea părinților mei, astăzi, uneori, mai fac câte ceva. Mai pun culoare, mai tai, mai cioplesc după închipuiri venite din … habar nu am de unde, poate de aici, din mâini, din piept.

Mai caut frumusețe. Mai caut gingășie. În fibra invechită. În urme de rugină. Le mai dau timp, încerc să le mai dau timp. Mai dau un pic de viață. Așa îmi place să cred. Așa îmi sunt unele seri.

Acum, aici, vă arăt și vouă.